Caderea dictatorilor

In ultimii 25 ani au fost doua perioade cand au cazut dictatorii unul dupa altul. In anii ’89-’90  in Europa de Est si anul acesta in Africa de Nord.

Ceausescu a fost prins, pe cand incerca sa fuga din tara,  judecat la repezeala si  apoi impuscat la zid. Eu personal mi-as fi dorit sa zaca in inchisoare si sa se chinuie pana la sfarsitul vietii, asa cum a chinuit si el poporul roman mai mult de doua decenii. Sa manance exact ce  a mancat omul de rand - adica mai nimic, iar ca sa primeasca acel ‘’mai nimic’’ sa fie nevoit sa stea la cozi interminabile in soare sau frig, ore intregi.  Sa citeasca  si sa scrie  asa cum obisnuiam eu in fiecare seara de iarna,  cand eram eleva  si ma pregateam pentru treapta a II-a de liceu, la lumina lumanarii sau a lampii cu gaz recuperata din podul casei bunicilor. I-as fi lasat doar un amarat de radio la care sa auda ce bine e afara, asa cum ascultam noi  Radio Europa Libera.

Insa  a scapat de ‘’torturile’’ programate de mine, cu usurinta. Culmea e ca cei pe care i-a chinuit atatia ani au ajuns azi sa-l planga si sa-l pomeneasca!

Un alt cap tare, dictator, prieten cu Ceausescu, a fost Sadam Husein. Acum cativa ani si el a fost somat sa abdice de la conducere. S-a incapatanat, asa ca i-au venit de hac americanii.

Anul acesta tunisienii au dat startul revoltelor din Africa de Nord,  in urma unui apel pe Facebook. Dar asa cum poporul tunisian a fost curajos, la fel de istet  a fost  presedintele Tunisiei, Ben Ali . Si-a luat nevasta, copiii si banii si a fugit in Arabia Saudita sa-ti traiasca ultimile zile din viata linistit, atat cat s-o putea.

Inspirati de actiunea revolutionara din Tunisia, egiptenii  si-au inceput si ei protestul, dupa acelasi tipar, tot cu un apel lansat pe internet. Satui de dictatura lui Hosni Mubarak, de  peste 30 de ani, si a nivelului de trai scazut,  au cerut demisia. Bineinteles ca Mubarak s-a impotrivit, dar pana la urma a inteles ca nu se mai poate si si-a parasit postul. Acum zace in inchisoare, iar din cauza problemelor de sanatate, probabil nu o s-o duca prea mult.

Zilele trecute a trecut in lumea celor drepti (prin impuscare), sau mai bine zis (dupa cat rau a facut) in lumea celor strambi, si Moamar Qadaffi  impreuna cu fiii lui. Si asta tot din cauza ca s-a incapatanat sa renunte la conducere. Toate televiziunile s-au intrecut in a arata imagini cu dictatorul, candva inconjurat de luptatoare rusoaice,  acum cu capul plin de sange si lipsit de vlaga.  (Mie una mi s-a facut mila.)

De ce acesti oameni care au avut o tara la picioare nu au stiut sa renunte la conducere la timpul potrivit pentru a-si salva viata si a-si trai linistiti batranetile? Ar fi inutil sa intreb de ce nu au stiut sau nu au vrut sa  creeze o viata mai buna poporului lor, macar pentru a-si pastra postul  de conducere, daca nu din mila.

 Oricum, pe lista dictatorilor care vor urma sa cada, mai figureaza cateva nume, iar unii deja pariaza pe ‘’urmatorul’’.

Vom  trai si vom vedea….